Sfânta Veronica era de loc din Cezareea. Dupa o veche tradiţie, Veronica a fost femeia care a şters faţa însângerată a Domnului, când Îşi purta El Crucea spre Golgota. Chipul Domnului ar fi rămas imprimat pe mahramă, care a fost considerată astfel o icoană ,,nefăcută de mâna omenească”. După alte surse antice, ea a fost cea tămăduită de Domnul nostru Iisus Hristos de curgerea de sânge care o chinuia de mulţi ani (cf. Matei 9, 20).
Procesiunea credincioşilor ce se face de multe sute de ani pe Via Dolorosa, spre Muntele Golgota unde S-a răstignit Mântuitorul, impresionează şi astăzi. Oameni cu cruci în spate străbat drumul făcut de Iisus acum 2000 de ani, drumul spre crucea unde urma să fie pironit. Procesiunea începe la Pretorium, are 14 opriri, inclusiv una la Poarta Leilor şi se încheie la mormântul lui Iisus, în Biserica Sfântului MORMÂNT.
Faptul că a şasea oprire se face în locul întâlnirii lui Iisus cu Veronica, cea care i-a şters cinstita faţă, atestă veridicitatea acestei întâlniri şi veridicitatea mahramei, considerată ,,icoană nefăcută de mâini omeneşti”.
Pe Via Dolorosa, la popasul al şaselea:
De la paraclisul franciscan se urca pe o straduţă îngusta, pavată cu mari lespezi de piatră, parcă uitate de vreme, şi se ajunge la Biserica Sfintei Veronica. Această biserică păstrează multe dintre rămăşitele unei mănăstiri cruciate – Mănăstirea Sfântul Cosmos. Sub această biserică se afla o criptă închinată Sfântului Chip al lui Hristos.
Mănăstirea micilor surori ale lui Iisus (rit grecesc) se înalţă astăzi pe acest loc, unde Veronica a şters sudoarea de pe faţa Mântuitorului. Chipul Domnului Iisus, de pe mahrama Sfintei Veronica, este socotit a fi cea dintâi icoană, nefăcută de mâna omenească, ci de dragostea unei tinere Fecioare.
Numele Veronicăi se crede că poate veni de la cuvintele latine ,,vera icon”, care se traduc prin ,,icoana adevărată”. De la această biserică, drumul se continuă pe nişte trepte care duc în strada Bazarului, unde, la o mică distanţă între ele, se regăsesc marcate al şaptelea, la optulea şi al nouălea popas.
blog cristi serban 