Archive for Ianuarie 2012

Taranul si marinarul (Nestemate duhovnicesti II)

VEZI CARTEA CU 52 DE POVESTIRI AICI, CONTINE SI CD

Ţăranul îl întreba mereu pe un marinar cum de nu îi este frică să urce pe vas şi să se supună la atâtea pericole. Spunea el:
,,Eeeeeeeee! Să ştii că ţi se va întâmpla ceva rău, vor veni valuri mari, se va sparge corabia, vei pica în apă şi nici înot n-o să poţi scăpa!”.
,,D-apoi să ştii că nu mi-e frică…fiindcă eu mă încred în Dumnezeu…Nu mă urc pe corabie până nu primesc binecuvântare de la duhovnic şi până nu mă rog pentru viaţa mea, pentru familie şi sănătate”.
,,Dar chiar nu ţi-e frică? Ai aşa mare nădejde în Dumnezeu că nu vei păţi lucruri rele?”.
,,Am!” răspunse marinarul.
,,Eu unul îţi spun, nu m-aş urca pe Citește în continuare

Anunțuri

Comoara din gradina (Nestemate duhovnicesti II)

CARTEA CU 52 DE POVESTIRI O GASESTI AICI

Un om sărac, care nu avea rude, trăia din mila sătenilor şi din căpătat după ce mai lucra la unul sau la altul prin sat. Toată viaţa lui trăise în sărăcie şi toată ziua cât era de lungă, căuta de mâncare sau ceva de lucru prin vecini, apoi seara când ajungea acasă dădea slavă lui Dumnezeu pentru toate, se ruga, aşa cam vreme de un ceas, apoi se culca.
Într-o zi nemairăbdând foamea, omul nostru săpă prin curtea sa, după niscai rădăcini, când descoperi în grădină un cufăr vechi cu balamale ruginite, dar cu ceva însemne regale pe el. Şi ce să vezi!? Cufărul era plin cu bani de aur. Cu mirare l-a scos din pământ, l-a dus în casă şi începu să plănuiască ce să facă, de acum, cu atâta bănet. Nevoind ca vreun vecin să pretindă că sunt banii lui, el hotărî să plece în lume într-un sat mai bogat, ceva mai departe. Într-ascuns a coborât într-un sat vecin şi şi-a cumpărat o teleguţă şi un cal, apoi lăsă casa lui şi plecă.
Banii din cufăr i-au ajuns să-şi cumpere un conac şi în scurtă vreme începu să fie cunoscut prin vecini ca un fel de ,,boiernaş”. Şi cum deunăzi alerga toată vremea după ceva de mâncare, de acum începu să alerge ca să-şi sporească averea, fiindcă nu voia să se întoarcă la sărăcia de dinainte. Începu să se întâlnească seara cu tot felul de boieri şi ,,madame” cu care se însoţea la jocuri de cărţi. Şi ,,norocul” nu-l părăsea nicio clipă şi câştiga mereu partidele pe care le juca pe bani. Dar tot nu era mulţumit! El voia mai mult, şi mai mult, astfel că puse ochii pe conacul vecinului care era mai mare, mai luxos şi avea grădini de vis. Şi îi propuse bogătaşului de alături să-şi joace amândoi conacele la cărţi. Şi ca în atâtea şi atâtea seri, omul nostru în loc să se pună la rugăciune, se aşeză la masa de joc.
,,Norocul” nu-l Citește în continuare

Lupul ,,mielusel” (Nestemate duhovnicesti II)

CARTEA CU 52 DE POVESTIRI O POTI COMANDA AICI

Omul dacă posteşte se poate face blând, ca un mieluşel. Uneori chiar şi fiarele sălbatice sunt îmblânzite şi smerite de post, de foame. Povesteşte Părintele Paisie de la Sfântul Munte Athos că un lup, din pricină că era flămând, devenise aproape un mieluşel. Odată, într-o iarnă cu zăpadă multă, lupul flămând a venit până în curtea mânăstirii unde trăia Cuviosul.
Părintele, pe un ger cumplit, a ieşit împreună cu fratele său să hrănească animalele. Fratele părintelui avea cu el o bâtă ca să se apere de fiarele sălbatice. Lupul era aşa de flămând încât stătea chiar să primească un băţ pe spinare, numai să capete ceva să-şi aline foamea. Se făcuse ca un mie Citește în continuare

Generatia in adidasi

Ma uit la adolescentii de pe strada si vad ca sunt cam certati cu încălţămintea de iarnă. Pe un strat de zapadă substanţial ei alunecă graţios în tradiţionalii ,,adidaşi”. Nu sunt chiar atât de bătrîn încât să încep cu sfaturi ,,mamaistice”, dar nici într-atât de tânăr încât să tac. Mi amintesc doar că în generaţia adolescenţei mele, bocancii erau nelipsiţi, chiar şi în mijlocul verii, pentru că se asortau cu blugii rupţi şi cu muzica Pink Floyd, Phoenix sau Iris. Acum, ca puştii patinează graţios în încălţăminte uşoară, n-o fi aşa o mare tragedie, că doar răcesc pe tălpile lor. Tragedie, mai mică sau mai mare, este pe partea de climă, care a luat-o zdravăn razna. Mă gândeam, mai în glumă, mai în serios, ce ar fi făcut firavii adidaşi îtr-o bătălie de anii 80 în care zăpezile depăşeau frecvent 70 de centimetri. Aşadar ,,papuceii” ori fi ei comici, dar sunt exact semnul că Citește în continuare

Ruga catre Parintele Arsenie Boca

Mă lasă, Părinte, acuma, să pun
Genunchii mei reci lângă-al tău Sfânt mormânt!
Duc patimi în trup, ispite în gând;
Îngăduie-mi, Sfinte, durerea s-o spun!

Dă-mi lacrimi să-mi plâng păcatele grele
Căci tare-am mâhnit pe Tatăl Ceresc
Cu vorbe, cu fapte, cu patimi ce cresc
În sufletu-mi trist şi plin cu Citește în continuare

De la sensibilitate la rautate (Nestemate duhovnicesti vol II)

poti comanda cartea AICI

În copilărie, Părintele Paisie Aghioritul căuta mereu fapta bună. Cuviosul Paisie povesteşte că odată, când un frate de-al său a omorât o păsărică, s-a mâhnit foarte mult şi l-a certat cu asprime. El a luat pasărea şi a îngropat-o. În acea vreme se împrietenise cu mulţi copii de vârsta sa. Mergeau în pădure, se rugau, citeau Vieţile Sfinţilor şi posteau.
Dar după o vreme, mamele acelor copii şi-au sfătuit odraslele: ,,Nu faceţi prietenie cu acesta, că nu degeaba este poreclit călugărul, o să vă chinuiască!”.
Şi astfel, viitorul mare ascet, Paisie a ajuns să nu mai aibă prieteni de vârsta lui. Şi a încercat să facă prietenie cu copii mai mari. A început să tragă cu praştia şi a devenit cel mai bun ţintaş. La început trăgeau la ţintă, apoi au început să tragă după păsări. Odată a nimerit o păsărică şi a ucis Citește în continuare

Sorana Cirstea in panoplia ,,Nadia, Hagi, Nastase”?

La ora la care scriu acestea, Sorana inca nu si-a incaltat pantofii de sport pentru a intra pe arena care gazduieste meciul din turul III al Openului Australian, meci pe care il joaca in compania italiencei Sara Errani. Simt ca noaptea aceasta va fi buna pentru targovisteanca noastra. Daca zilele sunt reci si atat de urate incat lumea a iesit in strada, macar noptile sa fie mai caldute. Mai presimt ca in panoplia Hagi, Nadia, Nastase trebuie sa se mai alature cineva si de ce nu ar fi Sorana Carstea? Sportul in Romania nu mai este sustinut la noi de catre guvernanti, nu are sponsori si nu e industrie, desi ar putea fi(exceptie face fireste, fotbalul)…

Cu toate astea eu sunt gata sa dau cu subsemnatul la una dintre realitatile care sunt greu de contrazis. Chiar si cu saracie, cu mancare proasta, cu umilinte, cu stress, cu salarii subumane, romanul are inca material genetic formidabil. Putem sa mai dam campioni mondiali. Cand vad copii atat de fumosi in scolile in care predau, ma mir de fiecare data cand ii reintalnesc. Daca cineva priceput ar prospecta, dorind sa afle de ce sunt capabili acesti copii, cu siguranta ca ar gasi in ei stofa de Citește în continuare