Archive for Februarie 2012

Printesa cu haine de aur (film pentru copii)


Aventurile unei printese mofturoase care rataceste cararea prin padure. Povestea este inspirata din cuvintele de aur ale lui Evagrie Monahul si se refera la valoarea hainelor pentru trup si a hainelor pentru suflet. Filmul il gasesti intreg pe Cd ul care insoteste cartea Printesa cu haine de aur, care poate fi comandata de AICI. Pretul este Citește în continuare

Secretul imparatiei de sus parte II


Aventuri ale unei fetiţe în drumul său în a găsi Citește în continuare

Secretul Imparatiei de sus (animatie) parte 1


Aventuri ale unei fetiţe în drumul său în a găsi Citește în continuare

De ce nu mai merg la targurile de carte?

De ce sa nu spunem lucrurilor pe nume?…Mai ales de cand s-a pronuntat pentru prima oara cuvantul ,,criza”, acum vreo trei ani, oamenii s-au speriat pana intra-acolo incat de abia mai arunca ochii spre o coperta de carte.. Va dati seama ca de la a privi, la a cumpara, este o distanta greu de strabatut. Prioritara in viata românului cred ca a devenit ciorbita. Paine si bucata de salam sunt si ele necesitati si prioritati…Cat sunt acestea pe masa fiecaruia, se poate spune: ,,criza nu este chiar atat de criza”
Sa recunoastem, editorii, promotorii si autorii de carte au viata grea, acum in Romania…Targurile de profil, chiar si cele mai laudate, nu mai sunt nici pe sfert ce au fost…Audientele sunt slabe, evenimentele incropite, cumparatori de carte din ce in ce mai putini….Poate este era I Phone-urilor, a tabletelor si consolelor..Cartea o fi pe duca….Asta nu am de unde sa stiu!…Ce stiu cu siguranta este ca aveam o placere deosebita ca autor de carte sa ma erijez in vanzator de carte..Im placea ca in spatele unei tejghele sau tarabe sa Citește în continuare

Preotul cel ,,nevrednic” (Filocalia pentru copii vol I)

CARTEA CU 18 POVESTIRI AICI

(Fragment)
– No, bine Ioană, dacă tu zici aşa….Dar merem aşa doar vrio tri săptămâni şi dacă s-o adeveri lista aiasta să ştii că ne mutăm la biserica din deal…
– No, aşa vom face! spuse femeia.
Şi trecură ca vântul trei săptămâni, ba chiar patru, ba chiar cinci, şi femeia şi bărbatul său îşi făcuseră obiceiul să meargă la biserica din vale unde slujea preotul ,,cel nevrednic”. Într-una din zile, cei doi se puseră din nou la vorbă:
– No, amu bărbate, eşti mulţămit de unde merem la biserică?
– Da femeie, îs!…
– Păi cum se face că te-ai hotărât? întrebă Ioana.
– Păi femeie, când am stat într-o seară la rugăciune, dintr-o dată mi-o venit să rup lista cu păcatele aistea ale preotului şi să încep a scrie păcatele mele.
– Da frumos te-a mai înţelepţit Dumnezeu, bărbate, spuse femeia.
– Da’ păi să ştii că ce era pe lista cu păcatele preotului, ni’ca nu era adevărat, era doar bârfa lumii.
– Păi cum ai aflat aiasta? întrebă femeia.
– Păi nu m-am mai uitat în gura satului şi am aflat singur ce fel de om este preotul, de care ziceam la început că-i nevrednic.
– Păi şi ce ai aflat, că eu n-am cercetat aistea? întrebă Ioana.
– Iaca preotul are livezi rodnice şi terenuri întinse, dar face mereu parte săracilor Citește în continuare

Cele 7 indemnuri ale lui Isaia (Filocalia pentru copii vol I)

CARTEA O POTI COMANDA CU REDUCERE AICI

(Fragment)

– Te-am chemat să-mi cer iertare!

– Păi de ce să vă cereţi iertare maică stareţă, pe mine să mă iertaţi!? zise Sora Elena.

– Îmi cer iertare că nu v-am spus vouă, surori întru Domnul, că în locurile de unde vin eu, aşa este cercetată o soră dacă e bună de călugăriţă sau nu. I se dau câteva ascultări grele pentru a fi încercată!…

Sora Elena nimic nu răspunse, doar ascultă în continuare.

– Ţi-am făcut nedreptate, dar am făcut aceasta ca să aflu mai multe despre tine!

-…

– Şi ca să vezi că toate ascultările sunt cu folos să ştii că am hotărât să te facem călugăriţă…

Sora Elena prinse un pic de curaj şi spuse:

– Oh! Nu ştiu cum să vă mulţumesc!

– Nu-mi mulţumi mie! Ci lui Citește în continuare

La pustie (Filocalia pentru copii si tineri vol I)

CARTEA POATE FI COMANDATA DE AICI

(Fragment)

– De aici trebuie să înţelegi că atunci când pleci la pustie trebuie să-ţi iei cu tine toate armele…

– Dar eu am crezut că-s pregătit! zise Ioan.

– Niciodată nu suntem destul de pregătiţi în lupta cu demonul. Dacă avem o gaură în armura de fier, o gaură cât de mică, săgeata ispititorului taman acolo loveşte. Trebuie aşadar să luăm cu noi fierul faptelor bune şi zalele rugăciunii, iar mintea nevoitorului trebuie să strige la Dumnezeu, astfel încât să fie alungate neruşinatele patimi.

– Păi aici cred că am greşit părinte! spuse Ioan. Că în loc să-l strig pe Dumnezeu când mi-a fost frig, eu am căutat leacuri lumeşti şi piatră ca să-mi fac sobă. Acum ştiu de ce nu am avut pace! Fiindcă nu L-am chemat pe Dumnezeu în ajutor!…

– Aşa este! Şi mai trebuie să ştii că pacea se face în trei, adică trupul, sufletul şi duhul. Iar când pacea devine desăvârşită cei trei devin una prin lucrarea Duhului Sfânt, astfel că ele nu se mai pot despărţi.

Auzind acestea, Ioan pricepu Citește în continuare