Posts Tagged ‘pilde’

Sfantul Porfirie cuvinte de folos

Sa nu te indignezi, nici macar in tine, pentru nici o acuzatie nedreapta ce ti s-ar aduce. Este un lucru rau. Si raul incepe prin ganduri rele. Cand te amarasti si te indignezi, fie doar cu gandul, iti strici atmosfera duhovniceasca. Impiedici Sfantul Duh sa lucreze si ingadui diavolului sa mareasca raul. Tu trebuie sa te rogi totdeauna, sa iubesti si sa ierti, alungand de la tine orice gand rau.”
„Nu trebuie sa-ti duci lupta crestineasca cu predici si contestatii, ci cu o adevarata iubire ascunsa. Cand contestam, ceilalti reactioneaza. Cand ii iubim sunt miscati si-i castigam. Cand iubim, credem ca noi le oferim ceva celorlalti pe cand, in realitate, intai ne oferim noua insine. Iubirea cere sacrificii. Sa sacrificam cu umilinta ceva de-al nostru, care in realitate este al lui Dumnezeu.”
„Cand te trezesti noaptea Citește în continuare

Pilda despre mutarea muntilor

Povestesc bătrânii că unui pustnic Dumnezeu i’ar fi cerut, drept osteneală, să împingă în toate zilele vieţii lui o stâncă mare, aflată lângă bordeiul său. Şi mulţime de ani s’a nevoit însinguratul monah tot împingând la acea piatră, din răsărit şi până în apusul soarelui, dar stânca nici c’a mişcat’o vreun deget. Istovit fiind de la o vreme, potrivnicul diavol i’a adus numaidecât şi gândul zădărniciei ostenelilor sale. Deci s’a rugat atunci monahul, iar mai pe urmă L’a întrebat pe Dumnezeu unde a greşit de nu s’a mişcat din loc acea piatră?
Şi pentru ruga lui stăruitoare Citește în continuare

Sarantocul din tinda bisericii (Nestemate duhovnicesti vol1)

Un om sărac şi bătrân, fără rude şi fără casă avea permisiunea de la preot să doarmă noaptea în tinda bisericii. El se învelea cum putea cu o pătură ruptă şi murdară şi dormea acolo în frig, singurul avantaj fiind că nu s-ar fi udat dacă Dumnezeu ar fi dat ploaie. El nu deranja pe nimeni, nu vorbea şi nici nu cerşea, dar cu toate astea mai multe femei din zonă nu-l sufereau spunând că este murdar şi că cine ştie ce microbi poartă în hainele lui murdare. Găsiră aceste femei un pretext şi se duseră apoi la părinte să discute. Ele spuseră că nu pot dimineaţa să se apuce de curăţenie în tinda bisericii, fiindcă sărăntocul stă acolo întins şi slujitorul lui Dumnezeu le făcu pe plac şi îi spuse bătrânului să plece, fiindcă deranjează. Acesta a plecat fără să cârtească, iar femeile erau bucuroase că se făcuse în biserică ceea ce ele voiau Citește în continuare

Sfantul Iustin Popovici si ofiterul

Din viaţa Cuviosului Părinte Iustin Popovici petrecută în vremea Iugoslaviei comuniste, relatată în cartea “Cuviosul Iustin Popovici. Viaţa şi minunile”:

Odată părintele călătorea cu trenul, împreună cu câteva maici din mânăstirea sa. La o staţie a urcat un ofiţer cu nişte soldaţi şi le-a poruncit:
– Coborâţi din vagon, aici este rezervat pentru soldaţi!
– Nu coborâm. Şi noi suntem armată, şi noi am luptat, a răspuns părintele.
– Dar, tovarăşe… – a ameninţat ofiţerul
– Eu nu sunt tovarăşul tău, nu s-a lăsat părintele.
– Ce-ai spus?
– Ce-ai auzit.

Ofiţerul însă nu voia să se arate violent de faţă cu călugăriţele. Până la urmă s-a aşezat şi au început să discute. Părintele Iustin îi spunea:
– Sârbii ortodocşi sunt adevăraţii sârbi.
– Nu, tovarăşe, eu sunt sârb, dar nu sunt ortodox, a replicat ofiţerul Citește în continuare

Nestemate duhovnicesti vol1 (disponibila pe www.edituracristimpuri.ro)

Pe când Părinţii din Sfântul Munte coborau şi cumpărau câte ceva sau primeau binecuvântări de la alte mănăstiri – posmag sau legume -, cobora şi Bătrânul Efrem, noaptea în ascuns, şi îşi umplea traista cu cutii de conserve goale de prin gropi. Iar ziua urca şi el cu sacul încărcat în sihăstria lui, dând astfel celorlalţi impresia că duce alimente. Când ajungea la peşteră, punea cutiile de conserve înaintea uşii peşterii sale, ca vizitatorii să le vadă şi să-şi facă impresia că este mâncăcios, tocmai el care ţinea posturi lungi. Iar din multa nevoinţă şi din multa umezeală ce avea peştera, mai târziu a dat în tuberculoză. De aceea a fost nevoit ca singur să-şi zidească puţin mai departe de peşteră, într-un loc însorit, o colibă mică de piatră care abia îl încăpea. Acolo şi-a continuat acelaşi tipic: căra în ascuns cutii de conserve goale de prin gropi şi le lăsa înaintea uşii sale Citește în continuare

Cum sa cumperi dragostea tatalui cu 5 dolari

Cu voce timidă şi cu ochii plini de aşteptare, micuţul îl priveşte pe tatăl sau şi întreabă: 

  – Tăticule, cât câştigi pe oră? 

 Tatăl, preocupat şi cu un zâmbet sever, răspunde: 

  – Fiule, aceste lucruri nu te privesc pe tine. Nu mă mai deranja, te rog! 

  Copilul insistă: 

  – Dar, tăticule, spune-mi cât câştigi pe oră?! 

  Reacţia tatălui, la fel de severă, dar totuşi, că să fie lăsat în pace, răspunde: 

  – Cinci dolari. 

  Atunci copilul îl întreabă: 

  – Tata, poţi să-mi dai doi dolari, te rog? 

  La această întrebare, tatăl se supără şi cu multă bruscheţe îi spune: 

  – Acesta este motivul pentru care ai vrut să ştii cât câştig pe oră? Du-te în camera ta şi culca-te, că trebuia deja să dormi! Şi să nu mă mai deranjezi… băiat profitor!… 

  Un pic mai târziu, stând îngândurat în faţă televizorului, tatăl reflectă puţin la discuţia cu băiatul sau. Se simte puţin vinovat şi realizează că a fost prea dur cu el. Se gândeşte că poate cel mic are nevoie de bani să cumpere ceva de mare Citește în continuare

Cugetari crestine de Cristi Serban (Intre rock si iubirea fara sfarsit)

Mai multe cărti de Cristi Serban gasesti aici
Lacrima e semn al lucrării, semn al invocării puterilor cereşti spre ajutor imediat şi necondiţionat.

Lacrima pe care ai vărsat-o – pentru ca Dumnezeu să te ierte – nu pică niciodată pe pământ; ea urcă direct la cer.

A trăi într-o lume sumbră, Citește în continuare