Posts Tagged ‘petre tutea’

Cugetari Petre Tutea (X)

91. Cei mai crînceni si mai strãluciti soldati sînt cei ai popoarelor religioase. Cînd mori sub drapel, te gîndesti cã te duci la strãmosi. Dar o armatã care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, în care fiecare soldat avea o cruce la gît pe care scria Gott mit uns.
92. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fără religie am lãtra precum cîinii. Ne nastem, trãim, ne îmbolnãvim, îmbãtrînim si murim. Si întreg peisajul speciei om culmineazã în cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trãi. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizicã a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir – cum a intrat prietenul meu Cioran – prin disperare.
93. Cine n-a putut fi înlocuitã? Religia! Iar filozofia care speculeazã Citește în continuare

Reclame

Cugetari despre stiinta si religie – Petre Tutea (VIII)

Fãrã nemurire si mîntuire, libertatea e de neconceput. Omul, dacã nu are în substanta lui ideea nemuririi si mîntuirii, nu e liber. Seamãnã cu berbecul, cu capra, cu oaia…

Omul a depasit conditia de animal abia atunci cînd în el a apãrut ideea nemuririi, care nu trebuie confundatã nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia esteticã a gloriei.

Fãrã Dumnezeu omul rãmîne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicãieri si merge spre nicãieri. Si el rãmîne asa chiar dacã este laureat al premiului Nobel sau mãturãtor. Cînd, unde si în ce scop a apãrut el în calitatea asta de om? Dacã se întreabã singur si nu e un zeu în dreptul casei care sã-i reveleze data începutului, înseamnã cã omul rãmîne un biet animal rational care vine de nicãieri si merge spre nicãieri.

Renasterea italianã Citește în continuare

Cugetari Petre Tutea (VII)

61. A sti la scarã umanã, poate fi folositor – dar în nici un caz mîntuitor.
62. E mai mîntuitoare o rugãciune într-o bisericã din Gãiesti decît Platon.
63. Ideea mortii absolute stã la baza smintelii moderne.
64. Heidegger spune asa: ca sã iesi din anonimat, trebuie sã trãiesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te îndeamnã, Heidegger, sã trãiesti murind absolut în fiecare zi!
65. Moartea mã determinã sã fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul pãmîntului cãzînd pe cosciugul lui Nae Ionescu.
66. Mortii antici nu sînt deloc frumosi. Numai mortii crestini sînt. Am gãsit totusi la Homer un mort de toatã frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omorîtã de Ahile. Citește în continuare

Cugetari Petre Tutea (VI)

Unde e omul, în imanenţã, absolut liber? Într-o bisericutã din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasã învãluit de ele ca si credinciosii.

Omul e liber si eliberat numai în templul crestin, acolo, în ritual, cînd se comunicã tainele care îi învãluiesc deopotrivã si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sã fii cu adevãrat liber, trebuie sã înlocuiesti infinitul si autonomia gîndirii cu credinta în Dumnezeul crestin: ”Robeste-mã Doamne, ca sã fiu liber!” (Imitatio Christi)

Libertatea eu o asemãn cu o frînghie agãtatã de undeva Citește în continuare

Cugetari despre stiinta si religie – Petre Tutea (III)

20. De creat doar zeul creazã, iar omul imitã. Eu cînd citesc cuvîntul creatie – literarã, muzicalã, filozoficã – lesin de rîs. Omul nu face altceva decît sã reflecte în litere, în muzicã sau în filozofie petece de transcendentã.

21. Cum sã fie creatura creator? ”Hai tatã, sã-ti arãt mosia pe care ti-am fãcut-o cînd nu eram în viatã…” Pãi cum sã fie creatura creator?

22. Omul e un animal care se roagã la ceva. Cautã un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sînt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune cã noi îl respirãm. Are materialitatea aerului. Seamãnã cu aerul. Noi sîntem crestini fãrã sã vrem. Si cînd sîntem atei sîntem crestini: cã respirãm crestinismul cum respirãm aerul.

23. Crestinismul nu e ideologie, cã atunci se aseamãnã cu marxismul. Religia e expresia unui mister trãit, or ideologia e ceva construit.

24. A fi cresti înseamnã a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sînt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gîndit real, e inaplicabil tocmai pentru cã e absolut.

25. Suveran fatã de naturã, supus Divinitãtii, nemuritor si liber prin depãsirea extramundanã a conditiei sale – acesta este omul crestin. Citește în continuare

Cugetari despre stiinta si religie – Petre Tutea (IV)

31. Eu cred cã omul e fãcut de Dumnezeu si cred cã Dumnezeu n-a instalat nici un drac în el. Nu pot sã spun cã Dumnezeu a fãcut un om purtãtor de drac. Dacã omul e fãptura lui Dumnezeu, dracul intrã ocolit acolo, nu intrã cu voia Lui.

32. Un filozof care se zbate fie sã gãseascã argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sã combatã argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezintã o poartã spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cînd îl întreabã Moise pe Dumnezeu: Ce sã le spun ãlora de jos despre Tine? – Dumnezeu îi spune: Eu sînt cel ce sînt.

33. În fata lui Dumnezeu, geniul e vãr primar cu idiotul.

34. Binele si rãul sînt conceptele Citește în continuare

Cugetari despre stiinta si religie – Petre Tutea (II)

11. Existã o carte a unui savant american care încearcã sã motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiintã cum am eu nevoie de Securitate.
12. Luther, cît e el de eretic si de zevzec, a spus douã lucruri extraordinare: cã creatia autonomã e o cocotã si cã nu existã adevãr în afarã de Biblie. Mie mi-a trebuit o viatã întreagã ca sã aflu asta. El nu era asa bãtrîn cînd a dibãcit chestia asta, cã era cãlugãr augustin… Mie mi-a trebuit o viatã ca sã mã conving cã în afarã de Biblie nu e nici un adevãr.
13. Shakespeare, pe lîngã Biblie, – eu demonstrez asta si la Sorbona – e scriitor din Gãesti.
14. În afara slujbelor bisericii, nu existã scarã cãtre cer. Templul este spatiul sacru, în asa fel încît si vecinãtãtile devin sacre în prezenta lui.
15. Stii unde poti cãpãta definitia omului Citește în continuare