Posts Tagged ‘istorioare’

Tanarul necuviincios (Nestemate duhovnicesti vol. 1)

Un tânăr credincios se mutase de puţină vreme într-o comună mare cu multe sate, astfel că în împrejurimi avea şapte biserici. El voia să meargă la Sfânta Liturghie acolo unde oamenii participau trup şi suflet şi unde credinţa lor era mai puternică. Şi nu ştiu cum să facă altfel, decât să se îmbrace în haine zdrenţuite, murdărindu-se pe faţă cu cărbune, cât să arate ca un cerşetor şi merse din biserică în biserică, chiar în timpul Sfintei Liturghii, ca să vadă unde este bine primit.
În prima biserică numai intrând, lumânăreasa l-a scos afară dându-i citate din Sfânta Scriptură despre ţinuta în Biserică, spunând că ea citeşte Epistolele Sfântului Apostol Pavel.
În a doua biserică intrând, toţi cei din jurul lui începură să nu mai fie atenţi la slujbă şi începură a discuta cum de el cu hainele acestea a îndrăznit să intre în biserică. Plecă el de acolo de bunăvoie şi intră în a treia.
Aici dacă văzu că nimeni nu se uită Citește în continuare

Reclame

Sfantul Iustin Popovici si ofiterul

Din viaţa Cuviosului Părinte Iustin Popovici petrecută în vremea Iugoslaviei comuniste, relatată în cartea “Cuviosul Iustin Popovici. Viaţa şi minunile”:

Odată părintele călătorea cu trenul, împreună cu câteva maici din mânăstirea sa. La o staţie a urcat un ofiţer cu nişte soldaţi şi le-a poruncit:
– Coborâţi din vagon, aici este rezervat pentru soldaţi!
– Nu coborâm. Şi noi suntem armată, şi noi am luptat, a răspuns părintele.
– Dar, tovarăşe… – a ameninţat ofiţerul
– Eu nu sunt tovarăşul tău, nu s-a lăsat părintele.
– Ce-ai spus?
– Ce-ai auzit.

Ofiţerul însă nu voia să se arate violent de faţă cu călugăriţele. Până la urmă s-a aşezat şi au început să discute. Părintele Iustin îi spunea:
– Sârbii ortodocşi sunt adevăraţii sârbi.
– Nu, tovarăşe, eu sunt sârb, dar nu sunt ortodox, a replicat ofiţerul Citește în continuare

Parintele Cleopa despre iubirea de arginti

E greu să crezi că omul e atât de tare ca să nu se lase biruit măcar o dată de pofta de a avea bani, de iubirea de arginţi. Mânăstirea Sihăstria un bastion vechi al iubirii de Dumnezeu, un adevărat Munte Athos al dreptei credinţe, a avut de-a lungul vremii vieţuitori cu viaţă sfântă ştiuţi şi neştiuţi, duhovnici renumiţi, stareţi cu viaţă sfântă şi mulţi împlinitori ai Legii. Mânăstirea Sihăstria a fost înalţată în anul 1655 cu hramul “Nasterea Maicii Domnului”. Anul 1734 este anul în care episcopul Ghedeon de Huşi construieşte o noua biserica pe locul celei vechi. Foarte aproape de manastirea Sihastria se afla Schitul Sihla si Pestera Sfintei Cuvioase Teodora.

La Sihăstria în secolul al-XX-lea au trăit părinţi luminaţi şi învăţători cu har de la Dumnezeu precum Ioanichie Moroi, Paisie Olaru sau Ilie Cleopa Citește în continuare