Archive for the ‘Mari duhovnici’ Category

Minunile Sfantului Calinic de la Cernica

Din racla lui asezata in biserica Manastirii Cernica, Sfantul Calinic iradiaza inca putere divina asupra credinciosilor ingenuncheati in fata moastelor lui. Nenumarate sunt dorintele implinite prin lacrimi si rugaciuni. Pelerini din tot locul vin la el cu nadejdea ca ii va duce de mana spre mila lui Dumnezeu

 E multa liniste la Cernica. Zgomotul si aburii intunecati ai orasului par a se opri la portile manastirii. Inconjurata de ape, de stuf si stejari imensi, vechi de 800 de ani, obstea calugarilor se retrage in sine, in coc >hilia tainica a chiliilor si a cotloanelor de rugaciune. Prezenta sfantului e vie printre monahi. Ascunsa sub arcadele de umbra ale copacilor, casa in care Sfantul Calinic s-a rugat si-a trait exista inca. Batranii monahi tresar si-si fac o cruce adanca atunci cand trec pe poteca din fata ei. Il vad aievea in pridvor pe batranul si bunul sfant, adancit in lecturi filocalice, ii simt mireasma de smirna lasata de straiele lui cernite. Batranii locului nu l-au invatat din carti sau din icoanele zugravite cu chipul lui. Il stiu din povestirile altor calugari batrani – trei randuri suprapuse de amintiri Citește în continuare

Reclame

Pictura de la Biserica Draganescu

Pr. Arsenie Boca – pictura bisericii de la Draganescu from HarrDelos on Vimeo.

Pictura Citește în continuare

Rugaciunea Părintelui Arsenie Boca

Doamne Iisuse Hristoase,
ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase
ajută-mi ca rugăciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi:
Că umblăm împiedicându-ne prin întunerec, patimile ne-au pus tină pe ochiul minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem:
Bolnav, Flămând şi fără haină.
Şi aşa risipim în deşertăciuni zilele noastre,
umiliţi şi dosădiţi până la pământ Citește în continuare

Parintele Arsenie Boca: Prin cuptorul smereniei

„Totuşi ne-am putea întreba: de ce îngăduie Dumnezeu aşa palme peste faţa dreptului? Răspundem că nu este altă cale de sfinţire şi că, înaintea lui Dumnezeu nici cerul nu este destul de curat (Iov, 15, 15); iar sfinţire fără smerenie nu este. Pe noi însă, cei păcătoşi şi grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte de păcatele noastre, ştiute sau neştiute, ca să ni le cunoaştem şi să ni le mărturisim – de vreme ce nu luăm aminte la predica Bisericii – decât luând, cu atât mai vârtos, prăjina ocărilor. Dacă ne-am cunoaşte cât suntem de păcătoşi, ne-ar fi mult mai uşoară ispăşirea vinovăţiilor. Dar când nu ne cunoaştem vinovăţiile, ne înşelăm după părerea noastră cu dreptatea pe care n-o avem, şi necunoscându-ne nu răbdăm cele ce vin peste noi, cu rânduiala lui Dumnezeu. Drept aceea, când auzi pe cineva făcându-te tobă de ocări şi blesteme, nu te pripi cu mintea şi nu sări cu gura, răspunzându-i ce nu trebuie. Nu-l mai întreba pe el: de ce mă ocărăşti, ci întreabă-te pe tine oare de ce Citește în continuare

Parintele Arsenie Boca: Incercarile

„Dumnezeu ne iartă uşor, însă noi, oamenii, fiind uşuratici cu firea şi scurţi la minte, trebuie să ne întărim în starea de pace cu Dumnezeu prin osteneală sau prin nevoinţă multă. Vinovăţia ne-o iartă Dumnezeu îndată după mărturisire. Cu obişnuinţa de a păcătui trebuie să ne luptăm noi, uneori, toată viaţa. Această vreme de amărăciune care ne învaţă minte ca să nu ne mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de întărire a sănătăţii noastre sufleteşti. Aceasta ne învaţă cel mai bine calea lui Dumnezeu.

Să nu uităm că una e lupta şi suferinţa Citește în continuare

Viata Parintelui Arsenie Boca (scurta biografie)

1910: Se naşte la 29 septembrie, la Vaţa de Sus, jud. Hunedoara, Zian, fiul lui Iosif Boca şi al soţiei sale Cristina.
1929: La 10 mai, în curtea Liceului “Avram Iancu” din Brad, şeful de promoţie al absolvenţilor din acel an, Zian Boca, planta, în cadru festiv, un gorun ce avea să se numească, prin hotărîrea tuturor celor de faţă, “Gorunul lui Zian”. Cel ce se născuse în inima Ardealului, aproape de Ţebea, unde veghează “Gorunul lui Horea”, săvîrşea un gest simbolic, pe care abia astăzi îl putem cîntări în toată semnificaţia lui: nu departe de gorunul marelui mucenic al istoriei neamului nostru se sădea gorunul celui ce avea să fie, sub numele călugăresc de Arsenie (în gr.: “cel plin de bărbăţie”), marele mărturisitor harismatic al credinţei strămoşeşti şi marele înnoitor în duh al monahismului românesc.
1933: După absolvirea Institutului Teologic din Sibiu, Mitropolitul Nicolae Bălan îl trimite cu bursă la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, unde va urma şi studii de Medicină.
1935: Este hirotonit, pe 29 septembrie, diacon celib Citește în continuare

Parintele Arsenie Boca despre judecata milostiva

„De obicei, oamenii nu se întorc la Dumnezeu decât atunci când dau de primejdii, adică atunci când îi ajunge dreptatea dumnezeiască din urmă şi trebuie să dea seama de ce au făcut. Nu e rău să te întorci la Dumnezeu nici chiar atunci, în ceasul al unsprezecelea; însă ar fi cu mult mai bine sa vii, de bună voie, la rosturile tale veşnice şi nu tras de mânecă sau pălit cu prăjina din urmă. Dacă am fi noi mai simţiţi, am vedea că Dumnezeu, preamilostivul, ne îmbie cu iubire, încă din dimineaţa vieţii, Taina sfântă a pocăinţei, ca să nu ajungem către seara vieţii aşa de îmblătiţi de rele. Taina pocăinţei este judecata milostivă, ce o face Dumnezeu cu noi păcătoşii, când mergem noi de bună voie, şi ne mărturisim greşelile.
Preoţii poartă preoţia lui Hristos Citește în continuare