Archive for the ‘Articolele mele’ Category

Parintele Nicolae Tanase: Musafirii vin si pleaca, dar copiii raman

Părinte Nicolae Tănase, ce ar trebui să înţeleagă românii, oamenii în general din tot ce se întâmplă aici la Valea Screzii?

Ce se întâmplă la Valea Screzii este o demonstraţie că românii pot să-ţi crească copii…Şi că nu au nevoie să exporte copii, adică să recurgă la adopţii internaţionale…Urmăm de fapt o tradiţie de veacuri în care se păstrează o filiaţie faţă de copiii care nu sunt dintr-o familie obişnuită, o tradiţie a poporului român de a-şi creşte orfanii…Şi cam atât!

Ce răspuns aveţi pentru cei care se interesează de un copil sau altul pentru a-l adopta?

Este cunoscut că asociaţiile sau fundaţiile, în aspectele lor particulare nu au dreptul să dea copii spre adopţie. Toate adopţiile se fac prin Direcţia pentru Protecţia Copilului şi prin Agenţia Naţională pentru Adopţii…Atunci noi putem spune că nu avem copii de adoptat, pe de o parte, dar pe de altă parte, dacă am avea Citește în continuare

Reclame

Lumea de aici si lumea de dincolo

Misiunea de a scrie ceva despre lucruri care se află în contraste evidente nu e tocmai uşoară. Ca să găseşti şi echivalenţe între două lumi care nu au multe în comun este şi mai dificil. Am însă credinţa că Dumnezeu este Cel care spune multe oamenilor numai că noi din fuga cotidianului şi a preocupărilor mundane uităm unde să cerem informaţia care ne trebuie. Am mai spus-o şi cu alte ocazii, rugăciunea nu este unidirecţională, ea este un flux de energie care mişcă ceva. Acel ceva are întotdeauna ceva dumnezeiesc în el şi înseamnă de multe ori lumina cunoştinţei. Multora ne lipseşte această lumină a cunoştinţei. Dacă am avea-o am renunţa cu bună ştiinţă la toate cele ale lumii acesteia, nu neapărat fiindcă ce este al lumii este de multe ori nefolositor, ci mai ales pentru că lumescul este de multe ori căsătorit pe vecie cu efemerul. Sunt sfinţi care nu au deschis în viaţa lor o carte sau care n-au citit Scriptura. Asta nu i-a împiedicat să cunoască şi să trăiască, să gândească în spiritul Sfintei Scripturi. Este cazul luminatei de Dumnezeu, Maria Egipteanca, femeia care Citește în continuare

Despre Apocalipsa

Exista tendinţa pentru mulţi de a arunca pe Dumnezeu vina pentru sfârşitul lumii care – potrivit alarmiştilor din linia întâi (gen OTV) – ar fi foarte aproape. Eu aş spune că e o direcţie greşită. Vina pentru sfârşitul mai mult sau mai puţin sumbru al omenirii este a noastră a oamenilor, a noastră a tuturor. Am avut în copilărie şi mai apoi în adolescenţă o frică de cutremur aşa de mare încât am pierdut şirul nopţilor nedormite şi tresăritul la fiecare lătrat mai straniu al unui câine. Frica s-a mai estompat odată ce am ajuns la o vârstă mai matură, dar tot o port în mine ca reverberaţie la ce am trăit în ‘77 Citește în continuare

Paula Seling: In tot ceea ce fac ma las in mainile lui Dumnezeu

În contextul Târgului de carte Libris Braşov 2011 am avut ocazia să stau de vorba circa 10-15 minute cu Paula Seling, discutând chestiuni care ţin de credinţă şi suflet. Paula a acceptat destul de greu acest dialog spunându-mi că ea nu obişnuieşte să vorbească pe aceste teme. Direcţia acestui ,,nu vorbesc în general pe aceste teme” trebuie înţeleasă nu ca un refuz în a mărturisi credinţa şi în a-L mărturisi pe Hristos, ci ca o normală sfială ori stânjeneală în a vorbi cuvinte mari despre Dumnezeu. Din ce am înţeles pentru ea este mai simplu şi mai eficient să facă fapte ale credinţei decât să vorbească ,,despre”. În concertele sale Paula Seling (e adevărat nu în toate, ci doar când există un context adecvat) mărturiseşte credinţa ei prin cântece duhovniceşti, pricesne, dar nu numai, piese de mare forţă şi sensibilitate. De notat că nu cântă piese de această factură decât după ce cere binecuvântare preotului duhovnic, lucru care ar trebui să-i îndemne pe mulţi creştini practicanţi – inclusiv pe mine – la reflecţie. Alt aspect demn de remarcat este că piesele de factură religioasă ale artistei pot fi descărcate gratuit de pe site-ul http://www.paulaseling.ro. Materialul oferit pentru download gratuit de Paula Seling conţine 15 cântări bisericeşti adunate sub titulatura ,,La umbra Crucii Tale” Citește în continuare

Cutremur in Japonia si tsunami

Majoritatea celor care au vizionat imaginile cutremurătoare de la ravagiile făcute de tsunami în zona de coastă a Japoniei, au avut tendinţa să exclame instantaneu: Ia uite, Apocalipsa!
Imaginile cu adevărat sunt apocaliptice şi chiar dacă nu avem contextul biblic indicat pentru un sfârşit al lumii, cred că ar trebui să luăm acestea ca un avertisment. Am văzut aceste imagini din fotoliu sau cocoţaţi în pat, să ne gândim, dacă eram acolo, în mijlocul iadului, aşteptând sfârşitul, cum şi ce ar fi fost cu noi?…

Pregustarea asta a vremurilor de apoi ar fi bine să ne pună pe gânduri Citește în continuare

Maica Siluana despre muzica rock

Adevărul de la capătul celălalt este legat de frică, de aceeaşi deznădejde care face nişte copii să strige după ajutor. E şi un adevăr în această muzică. Şi anume adevărul că în această realitate trăiesc milioane de tineri, de oameni, de suferinzi. Sunt sute, mii de tineri care trăiesc în această viaţă şi în violenţa ei. De aceea ei strigă după mamă, după tată, după un pic de iubire. Strigătul se transformă în acorduri muzicale şi dintr-o dorinţă de a te dărui răului de care te simţi strivit. Ei trebuie înţeleşi, fiindcă nu ştiu că există iubire, scăpare, mântuire. Atunci în momentele de mare durere, ei strigă. Dar să nu facem confuzii! Aceşti oameni care doresc iadul şi îl cheamă pe satana, nu sunt draci. Ei sunt tot oameni! Ştim, trebuie să ştim că un om oricât ar fi de căzut, oricât ar fi de îndrăcit, de strivit de răutate, de violenţă şi de ură, în el nu moare scânteia divină. Citește în continuare

Mesaje de ziua femeii

Să nu-ţi iubeşti mama e ca şi cum nu ai iubi viaţa. Fără mamă şi fără planul tainic al Tatălui ceresc tu n-ai fi existat. Te-ai gândit la asta? Dragostea de femeia care ţi-a dat viaţă este ca şi dragostea de Dumnezeu, adică imanentă. Nu ai cum să uiţi şi să omiţi că ea şi tu aţi fost o dată, în cele nouă luni miraculoase, fiinţă în fiinţă, un tot. Ieri am condus un orb de mână păna la uşa tramvaiului. În forul interior am fost zguduit de faptul că am o viaţă, am sănătate şi potenţa de a mă bucura din plin de darurile lui Dumnezeu şi totuşi adeseori sunt nemulţumit. Să nu fim orbi Citește în continuare