Maica Domnului in vremea Sfintelor Patimi

FRAGMENT DIN CARTEA VIATA MAICII DOMNULUI

Fiul Preacuratei a făcut în vremea misiunii Sale multe minuni şi vindecări, atât de multe încât nu ar putea fi scrise într-o carte, după cum mărturiseşte Sfântul Evanghelist Ioan, ucenicul cel iubit al Mântuitorului. Dar nu minunile întăreau dragostea dintre Fecioara Maria şi Fiul ei, ci faptul că cei doi erau nedespărţiţi şi se însoţeau oriunde pentru a vesti Împărăţia lui Dumnezeu. Maica Preasfântă nu L-a părăsit pe Iisus nici în vremea lucrurilor bune, dar nici în vremea lucrurilor de întristare. Ca cea mai bună Maică ea a fost neîncetat lângă Fiul Său, purtându-I de grijă. Ea va fi alături de Iisus şi în vremea Patimilor, căci pe nedrept arhiereii Templului L-au acuzat, L-au arestat, L-au interogat, apoi L-au bătut şi L-au condamnat la moarte prin răstignire.
Astfel, Preasfânta Fecioară a fost peste tot cu fiul său; ea L-a însoţit pe Iisus chiar şi în palatele acuzatorilor Săi şi în casele celor care urmau să-L judece: Ana şi Caiafa. Iar apoi după ce Fiul său a fost condamnat, inima i-a fost ,,străpunsă de sabie”, aşa cum îi prevestise Bătrânul Simeon. Căci a văzut cu ochii ei înlăcrimaţi şi batjocurile, biciuirile, pălmuirile, îmbrăcarea purpurei, punerea cununii cu spini, scuipările, purtarea până pe dealul Golgotei a Crucii în mijlocul ocărilor şi toate celelalte.
Iar toate acestea i-au îndurerat inima de Maică, fiindcă ce durere poate fi mai mare decât aceea ca o mamă să-şi piardă unicul fiu. Şi a lăcrimat Maria, văzându-şi Fiul răstignit pe Cruce, dar, deşi rănită şi împunsă de zeci de mii de
răni sufleteşti, ea nu şi-a pierdut nici demnitatea, nici blândeţea. Prin puterea ei de Maică a Lui Dumnezeu cunoştea că toate au un rost şi că răstignirea Fiului
ei, Iisus, este Jertfă pentru întreg neamul omenesc. Şi atunci ea a sărutat preacuratele Lui picioare şi rănile întipărite în ele, amestecând lacrimile ei cu sângele sfânt al Celui răstignit.
Văzând-o pe-a Sa Maică îndurerată lângă ucenicul Său iubit, de acolo de pe Cruce, cu ultimele suflări, Iisus îi grăieşte încredinţând-o lui Ioan, spunându-i: ,,Femeie, iată fiul tău!”. Dar toate aceste dureri nu au arătat-o pe Fecioara Maria necredincioasă şi chiar de avea inima plină de durere şi amărăciune a păstrat în ea râvna, evlavia şi tainele dumnezeieşti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: