Cugetari despre stiinta si religie – Petre Tutea (III)

20. De creat doar zeul creazã, iar omul imitã. Eu cînd citesc cuvîntul creatie – literarã, muzicalã, filozoficã – lesin de rîs. Omul nu face altceva decît sã reflecte în litere, în muzicã sau în filozofie petece de transcendentã.

21. Cum sã fie creatura creator? ”Hai tatã, sã-ti arãt mosia pe care ti-am fãcut-o cînd nu eram în viatã…” Pãi cum sã fie creatura creator?

22. Omul e un animal care se roagã la ceva. Cautã un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sînt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune cã noi îl respirãm. Are materialitatea aerului. Seamãnã cu aerul. Noi sîntem crestini fãrã sã vrem. Si cînd sîntem atei sîntem crestini: cã respirãm crestinismul cum respirãm aerul.

23. Crestinismul nu e ideologie, cã atunci se aseamãnã cu marxismul. Religia e expresia unui mister trãit, or ideologia e ceva construit.

24. A fi cresti înseamnã a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sînt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gîndit real, e inaplicabil tocmai pentru cã e absolut.

25. Suveran fatã de naturã, supus Divinitãtii, nemuritor si liber prin depãsirea extramundanã a conditiei sale – acesta este omul crestin.

26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toatã culturã anticã precrestinã. Eu sînt de pãrere cã apogeul Europei nu e la Atena, ci în Evul Mediu, cînd Dumnezeu umbla din casã în casã. Eu definesc strãlucirea epocilor istorice în functie de geniul religios al epocii, nu în functie de isprãvi politice.

27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteazã istoria.

28. Dacã nu cunosti revelat – prin gratie divinã – sau inspirat, nu cunosti nimic. De pildã, povestea cu mãrul lui Newton, care a cãzut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: ”Il tomba dans une méditation profonde qui l’a conduit jusqu’a la loi de la gravitation universelle”. Si eu spun: dacã Newton gîndea pînã la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai întelept. Cînd a fost întrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pãi scrie pe mãr, sau scrie undeva în naturã ” legea gravitatiei”? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds cã exploreazã lumea interioarã si exterioarã cu jocul lui de ipoteze si cã descoperã ceea ce vrea el. El cautã; dar eu spun cã el cautã, nu cã aflã. Sau dacã aflã, trebuie sã fie ca Newton, inspirat.

29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice cã democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umanã, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social în care face fiecare ce vrea si-n care numãrul înlocuieste calitatea… Triumful cantitãtii împotriva calitãtii. Bergson a fost acuzat în micul dictionar filozofic al lui Stalin cã e fascist.

30. Fãrã sã gîndesc în stilul darwinismului social, nu pot sã rãmîn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturalã a valorilor. Democratii gîndesc corpul social aritmetizat: numãrã capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e pãrerea mea despre democratie.

One response to this post.

  1. Posted by Elisei on 2 Martie 2011 at 18:22

    Nestemate… pur si simplu nestemate!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: