Despre salutul creştin ,,Doamne ajuta!”

Salutul cel mai folosit in satele romanesti, in Ardeal in orice caz, este „Doamne ajuta!”. El este spus, de obicei, intr-un fel apasat, care nu lasa loc nici unei superficialitati. Dincolo de aceste doua cuvinte, de simplitatea paradiziaca a acestui salut, este tezaurizata o intreaga adanca teologie. Este invocat numele lui Dum­nezeu, care nu poate fi luat in desert. Dumnezeu este Domn. Este recunoscuta atotputernicia lui Dumnezeu si limita puterilor omului, imposibilitatea lui de a reusi cu adevarat fara El.

Este exprimata credinta in putinta de a obtine ajutorul lui Dumnezeu, nadejdea ca acesta va fi de folos, este marturisita iubirea fata de Cel de la care aju­torul este totdeauna dezinteresat, absolut si neumilitor. Taranul se arata, astfel, deschis lucrarii sinergice cu Dumnezeu, prin acceptarea energiilor Sale necreate. Este un strigat dupa Dumnezeu-Domnul, facut cu calm si pace. Se recunoaste fraternitatea universala printr-o filia­tie comuna. Conform promisiunii evanghelice, cand doi oameni se intalnesc si sunt impreuna in numele Dom­nului, Acesta e cu ei.

„Doamne ajuta!” este un salut, dar si o rugaciune, nu numai pentru cei ce se intalnesc sau se despart, ci si pentru toata lumea, nefiind precizata persoana. Sensul este acesta: „Dumnezeu sa fie cu noi, cu toti!”. „Doamne ajuta!” cuprinde in el mai mult decat ” Doamne miluieste!”. Exprima desavarsirea omului facut spre relatie personala cu Creatorul sau.

„Doamne ajuta!” inseamna punerea unui inceput bun, pornirea la orice infaptuire impreuna cu Dumnezeu, in ultima analiza, „Doamne ajuta!” este rugaciunea isihasta a satului nostru, conducand prin pomenirea cat mai deasa a numelui Domnului la linistire si trezvie. De aceea el este, in acceptiunea cea mai deplina a cuvantului, un salut, o piatra pusa la temelia salvarii, a mantuirii. De la Pasti pana la inaltare taranii se saluta cu „Hristos a in­viat!”, iar apoi, pana la Rusalii, cu „Hristos S-a inaltat!”. Dupa Craciun, megleno-romanii se saluta cu „Hristos S-a nascut!”, salut asemanator cu cel de la Pasti.

In Maramures mai ales, dar si in alte parti din Ar­deal, salutul obisnuit al oamenilor cand se intalnesc este „Laudam pe Iisus!” sau ” Laudat fie Iisus!”, la care se laspunde cu „Laudat sa fie in veci, amin!” sau numai „In veci, amin!”. Poate fi recunoscuta aici o influenta catolica (de altfel salutul acesta este mai prezent in zo­nele dominate de greco-catolicism), provenind din acel ” Laudetur Jesus Christus!” din Biserica Catolica. Dar el a fost insusit si deplin asumat in anumite zone, care au tinut la mesajul transmis, de altfel cat se poate de corect.

Numeroasele saluturi in numele lui Hristos nu pot decat sa marturiseasca si ele despre crestinismul activ si cuprinzator al taranului roman.

Costion Nicolescu
……………….

One response to this post.

  1. Posted by Margo on 23 Februarie 2011 at 20:07

    „Laudat fie Iisus!”
    Asa se salutau credinciosii catolici intre ei, candva: „Sia lodato Gesu Cristo”. Raspuns „Sempre sia lodato!”.
    Ardealul are riminiscente catolice, din pacate. Si nu numai.
    Salutul ortodox este: „Hristos a inviat!” Raspuns: „Adevarat a inviat!”.
    Pecetluire: Amin.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: