Vietile Sfintilor

Vieţile Sfinţilor sunt de fapt istorisiri despre vieţile celor mai mulţi dintre sfinţii Bisericii noastre care au fost adunate de timpuriu de către creştini pentru a le servi drept modele, drept amintire şi încurajare. Creştinii primelor veacuri aveau conştiinţa că Hristos îşi are imitatorii Săi însemnaţi printre sfinţii şi mărturisitorii lui şi că mai cu seamă prin exemplul acestora Biserica devine un semn între neamuri. Există şi în limba română adunate Vieţile Sfinţilor în douăsprezece volume, pentru fiecare lună câte un volum care cuprinde istorisirile vieţilor sfinţilor pomeniţi în toate zilele lunii respective.

Întoarcerea la izvoarele teologiei înseamnă întoarcerea la Vieţile Sfinţilor. Şi în teologia română veche după Sfânta Scriptură, Psaltire şi cărţile de cult, Vieţile Sfinţilor erau printre cele mai editate şi citite cărţi la români. Rezumând învăţătura tradiţională, Sfântul Teofan Zăvorâtul scrie: ,,Esenţa vieţii în Iisus Hristos, a vieţii duhovniceşti, constă în transformarea sufletului şi a trupului, în introducerea lor în sfera Duhului, adică înduhovnicirea sau spiritualizarea sufletului şi a trupului”.

Sfinţii sunt prezenţi nu numai în Biserică, ci şi în viaţa, ocupaţiile şi greutăţile creştinilor de astăzi. În primul rând, sfinţii din toate timpurile şi din toate locurile sunt modele desăvârşite de vieţuire creştină. Sfinţii sunt creştinii autentici, care în lupta cu păcatul şi răul, au luptat până la sânge, uneori cu sacrificiul vieţii lor.

Virtuţile sfinţilor reprezintă căi de urmare a lui Hristos, de purtare a Crucii şi de împlinire a destinului creştin. În Vieţile Sfinţilor atributul sfinţeniei înseamnă depăşirea permanentă a omului sau transfigurarea neîncetată în harul divin al lui Hristos şi dăruirea necondiţionată faţă de semenii lor. Şi noi, creştinii de astăzi, avem menirea de a refuza pactul cu răul, compromisurile şi de a stopa şi a învinge — asemenea sfinţilor — răul din lume şi din viaţa noastră.

Pe de altă parte, modelul de vieţuire creştină constă în trăirea vieţii în Hristos, în împlinirea Evangheliei şi în imitarea sfinţilor, dar şi prin conlucrarea noastră cu harul divin, pentru realizarea unei vieţi duhovniceşti, bazată pe dragostea sau dăruirea noastră faţă de orice om. Pe baza sfinţeniei şi a Vieţilor Sfinţilor se poate redefini astăzi statutul de creştin şi creştinism. Sfinţenia înseamnă identificarea deplină a creştinilor cu Hristos, hristificarea lor sau trăirea vieţii în Hristos. ,,Ce sunt creştinii? întreabă părintele Justin Popovici. ,,Creştinii sunt purtători de Hristos şi, în consecinţă, purtători şi posesori ai vieţii veşnice; aceasta pe măsura credinţei lor şi pe măsura sfinţeniei lor, care este rodul credinţei. Sfinţii sunt creştinii cei mai desăvârşiţi, care s-au sfinţit în gradul cel mai înalt cu putinţă, prin exercitarea credinţei în Domnul Iisus Hristos Cel Înviat şi veşnic viu… Întreaga lor viaţă este din Hristos şi, de aceea, este în întregime o Hristo-viaţă, gândirea lor este o Hristo-gândire, simţirea lor este o Hristo-simţire. Ceea ce este a lor, este mai întâi a lui Hristos şi apoi a lor”, aşa după cum susţine Arhimandrit Justin Popovici în Omul şi Dumnezeul-Om (traducere Ioan I. Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1997, p. 98).

În al doilea rând, sfinţii sunt ocrotitorii vieţii noastre. În vechime, creştinii purtau numele sfinţilor, cunoşteau viaţa lor şi încercau să urmeze, după putinţă, virtuţile acestora. De asemenea, fiecare casă creştină avea un sfânt ocrotitor sau proniator, deoarece familia creştină este ,,a doua biserică” şi un alt „altar de închinare şi de cinstire a lui Dumnezeu”. Şi popoarele creştine aveau şi trebuie să aibe un sfânt ocrotitor – care reprezintă un model de sfinţire a neamului (grecii îl au pe Sfântul Apostol Pavel, latinii pe Sfântul Apostol Petru, românii pe Sfântul Apostol Andrei, ruşii pe Sfântul Ierarh Nicolae, indienii pe Sfântul Apostol Toma, sârbii pe Sfântul Sava). Sfinţii sunt modele de desăvârşire şi pentru ocupaţiile şi profesiile umane: Sfinţii Trei Ierarhi sunt ocrotitorii studenţilor, elevilor şi profesorilor prin înţelepciunea şi elocinţa lor; Sfinţii Spiridon şi Pantelimon, Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian sunt modele pentru medicină; Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, prin puterea pe care o are asupra focului, este ocrotitorul pompierilor; Sfânta Varvara este ocrotitoarea minerilor, prin curajul de a sta în adâncul pământului; Sfântul Gheorghe, prin vitejia şi biruinţa asupra balaurului este ocrotitorul militarilor.

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: