Femeia ciclul menstrual si intratul in biserica

Din păcate nu pot înţelege ce se produce cu adevărat în şi cu corpul unei femei în perioada ciclului menstrual, pentru simplul motiv ca nu sunt femeie. Înţeleg însă că în zilele mai delicate (aşa am auzit eu la televizor că se spune) femeile trec printr un mic calvar…Indispoziţie, slăbiciune, jenă, dureri , stres…Nu sunt oare acestea suficiente ca să mai adauge şi Biserica ceva?

În diverse medii se vehiculează ideea că Biserica interzice femeii ca în perioada ciclului menstrual să intre în lăcaşul de cult…Este fals! Femeia în perioada cu pricina poate intra în biserică, dar la fel ca şi bărbatul aflat în stare de necurăţie (acela care a fost împreună cu soţia cu o zi înainte sau a avut poluţie nocturnă) trebuie să stea mai smerită (smeriţi) într-un loc şi să nu se apropie prea mult de altar, de sfintele icoane de veşmintele preoţeşti..Dacă îi iei femeii dreptul de a se ruga la Sfânta Liturghie, îi iei dreptul la viaţă. Asta fiindcă Liturghia este viaţă….Sunt şi femei care au şapte-opt zile de ciclu menstrual. Şi atunci nu este aproape nebunie să opreşti lunar, femeia să vină două duminici la Liturghie?

Femeia are voie să intre în biserică chiar şi în perioada aceasta, iar dacă se simte nedemnă sau necurată poate apela la duhovnic să-i dea dezlegare să intre sau să nu intre. Să nu mai facem de capul nostru..Să nu facem dogme din gura satului sau din zvonul băbesc…,,Ideea necurăţiei femeii în perioada ciclului menstrual este una ce ţine de tradiţia iudaică şi de Vechiul Testament. Nicăieri în Noul Testament nu se spune că femeia este oprită de la a intra în biserică în perioada ciclului…” a spus în cadrul unui seminar, ÎPS NIFON al Târgoviştei, ierarh care s-a pronunţat ferm în favoarea primirii femeii la Liturghie.

Nu poţi răpi omului dreptul la rugăciune. Credeţi că dacă va sta acasa, femeia oricât de credincioasă ar fi, se va ruga şi va fi cu gandul la Dumnezeu, timp de două-trei ore. Cu siguranţă nu! Ea îşi va umple vremea cu cele lumeşti.

În atare condiţii mă alătur şi eu ideii că, într-o lume care se laicizează cu fiecare secundă care trece, nevoia de permisivitate, la nivelul canoanelor ce au funcţionat şi funcţionează în biserică, se impune cu fermitate. Lăsaţi oamenii să se roage că de atâta nerugăciune s-ar putea să ne lovească neputinţe, boli şi furii ale naturii de n-o să le putem duce!

About these ads

4 responses to this post.

  1. Posted by turea on 2 noiembrie 2010 at 07:52

    sunt deacord cu cele relatate. e adevarat ca mmulti pun accent pe acest lucru si vinoveti sunt cei care il promoveaza…

    Răspunde

  2. Sunt duhovnici care dau dezlegare, iar altii nu dau. Socot ca fiecare isi are duhovnicul potrivit, caci nicio situatie nu este asemenea cu cealalta. Depinde si ce cauta femeia in biserica. Daca e om de rugaciune, nici Dumnezeu nu vrea sa o tina acasa. Daca insa duhovnicul nu ii da dezlegare, ii da Dumnezeu rugaciune chiar daca ramane acasa. Este adevarat ca perioada respectiva se insoteste, in general, de o stare acuta de indispozitie care ingreuneaza atentia si puterea de concentrare si inlesneste caderea in ispite; in situatia aceasta, e mai bine sa ramana acasa. Este iarasi adevarat ca atunci cand perioada aceasta se prelungeste e greu sa ramai atata timp afara din biserica. Paradoxal insa, aceasta retinere de a intra fizic in biserica poate fi minunat suplinita de prezenta in duh, pe care uneori n-o realizezi cu atata profunzime ca atunci cand esti efectiv in biserica; dar asta depinde de dorul tau de Dumnezeu, de dragostea cu care Il cauti in inima ta si atunci, cum numai Arhiereul Hristos stie sa faca, vine El Insusi sa liturghiseasca in inima ta… De aceea, socot eu cu mintea mea, nu este o regula universal valabila in privinta aceasta; fiecare, dupa o atenta autosupraveghere si sfatuindu-se cu duhovnicul poate lua cea mai potrivita decizie pentru sine.

    Răspunde

  3. Posted by cristianstavriu on 3 noiembrie 2010 at 07:26

    Eu cred ca trebuie sa fim atenti la lucruri delicate si sa nu prezentam lucrurile cu fermitate. Intotdeauna trebuie sa ne gandim si la faptul ca poate fi ceva la care nu ne-am gandit sau nu stim si altii stiu.
    Marii duhovnici s-au pronuntat si au fost de parere ca femeia sa nu intre la perioada lunara in biserica. O polemica pe acest subiect a fost in revist Lumea Credintei unde Cristian Tabara a acuzat preotimea de snobism datorita interizicerii intrarii femeilor in Biserica la perioada cu pricina. Apoi a existat o replica a unui monah care a argumentat intr-un duh al blandetii si al intelegerii foarte frumos aceasta problema. Ascultarea eu cred ca este mai mare ca orice. Daca parinti foarte induhovniciti indeamna femeia la smerenia aceasta eu as avea incredere in ei. Nimeni si nimic nu poate opri o femeie sa se roage. Iar ptr ascultarea ei liturghia in perioada aceea ii este data in dar prin ingeri asemenea omului bolnav samd.
    Cred ca se greseste punandu-se termene, zile exacte. Eu am auzit la un parinte in care am deplina incredere ideea ca femeia poate intra imediat dupa incetarea scurgerii dupa o primenire. Ramane la hotararea duhovnicului si la smerenia fiecaruia sa procedeze.
    Iata ca astfel de probleme vin abia acum. De ce femeia pana acum nu si-a facut procese de constiinta in privinta aceasta? Ptr ca avea smerenie. Cred cu tarie orice poate fi rezolvat la scaunul spovedaniei, chiar si o ravna mare pentru Dumnezeu si rugaciune. Omul care iubeste pe Dumnezeu si care se smereste intotdeauna nu greseste si nu se pagubeste chiar daca lipseste de la rugaciune.
    Aceasta este parerea mea personala. Daca nu sunt in acelasi gand cu ceilalti cititori sa ma ierte. Ramane sa ne rugam si sa cerem cuvant de folos de la duhovnic si sa facem intotdeauna ceea ce ni se spune – in duh de piosenie si incredere.
    Doamne miluieste-ma!

    Cristian Stavriu

    Răspunde

  4. Posted by pr ioan buliga on 15 martie 2012 at 08:56

    Nimeni nu poate opri femeia sa se roage, insa trebuie sa ne apropiem cu evlavie de cele sfinte; chiar si femeia bolnava de 12 ani de scurgere de sange, s-a atins doar de poala Mantuitorului si nu de El Insusi.
    Scurgerea pe care o are femeia nu poate fi comparata cu scurgerea pe care o are barbatul, atata timp cat ea nu s-a terminat si continua. Vreu sa spun ca barbatul a avut scurgere, se spala, poate face un canon si este cu totul altceva fata de cineva care are scurgere in momentul in care se afla in biserica.
    In general se cauta o cale de mijloc si nici la manastiri nu sunt oprite femeile in perioada de ciclu de a intra in biserica, ci sunt oprite doar in atingerea lucrurilor sfinte. Ce-ar fi ca la manastirile de maici acestea sa fie oprite de a intra in biserica? Insa lucrul acesta nu se intampla.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 33 other followers

%d bloggers like this: